Posted by: Igor Prisac | December 8, 2010

Valoarea practică şi aplicarea paradigmei sinergetice în eficientizarea sistemului politic al Republicii Moldova

Publicat în: Materialele tez. ştiin. conferinţei naţionale: Tinerii cercetători şi societatea bazată pe cunoaştere. Chişinău, 2010. p. 20-26.

Se creează impresia că odată cu dezvoltarea științei și a posibilităților tehnologice societatea ar fi tot mai mult lipsită de diferite crize și conflicte sociale, politice sau economice. Însă realitatea ne demonstrează un fapt puțin diferit față de așteptările comunităților științifice și ale societății. Astfel, după cum știința și tehnologiile moderne sunt într-o continuă dezvoltare, tot așa și societatea, cu sistemele ei distincte, se află într-o stare de autoorganizare continuă care necesită o abordare științifică potrivită pentru acest fenomen [1]. În acest sens, știința sinergetică sau cea a autoorganizării trebuie să fie indispensabilă pentru a face față noilor provocări cu care se confruntă atît societatea internațională, cît și societatea din Republica Moldova.

Dacă facem o analiză a evenimentelor din ultimele decenii vom vedea că societatea și sistemul politic din Republica Moldova a trecut și trece printr-un șir de tulburări, crize și lupte socio-politice care duc la distorsionarea unei identități naționale și a prosperități sociale. În acest sens ne referim la: problema identității istorice și lingvistice; problema economică; a conștiinței și culturii politice; poziție slabă pe plan internațional; divizare socială pronunțată; prezența a două tabere sociale; dezinformare socială; stat de drept și democratic nedezvoltat; criză politică și constituțională etc. Dacă definim această situație, atunci o putem determina ca o stare de haos social și politic care pare a nu avea soluție în viitorul apropiat. Anume o astfel de stare accentuează și mai pronunțat necesitatea recurgerii la paradigma sinergeticii, care, pe lîngă studierea autoorganizării, mai include și analiza interacțiunii haosului și a ordinii precum și a parametrilor ce ar putea transforma haosul social din Republica Moldova în ordine socială. Cert este faptul că această tendință și dorință de ordine socială a fiecărui membru a societății moldovenești necesită atît un efort cognitiv, cît și unul decizional desfășurat într-o succesiune de procese sociale ce au loc în timp.

Analizînd starea actuală a sistemului politic din Republica Moldova prin prisma sinergetică o putem defini, indiferent de cauze, ca una haotică sau atrasă permanent de atractori haotici precum crizele politice și sociale. Această situație nu are o ieșire imediată, deoarece parametrul de ordine principal într-un sistem politic, cultura și conștiința politică, nu este încă bine conturată și necesită timp pentru a fi una bine închegată. În această situație, pentru a fi „scuturată” o astfel de stare nedorită din societatea noastră este nevoie de o criză socială și politică de proporție care ar duce la o disipare și înlăturare a ceea ce nu este necesar sistemului nostru politic. O succesiune de astfel de crize au existat în trecutul istoric al Republicii Moldova în anii ’90, prin criza economică și identitară profundă. Tot în această perioadă domină o succesiune de mai multe crize politice și constituționale care pare a fi încheiate la începutul anului 2001. Aceste crize, sunt urmate de cele din 2002, legate de protestele intense organizate de Partidul Popular Creștin și Democrat împotriva deciziei fracțiunii parlamentare a Partidului Comunist din Republica Moldova de a introduce în școli predarea disciplinei ”Istoria Moldovei”, și a de a oferi limbii ruse statul de limba de stat în Republica Moldova. Aceste proteste au dus în cele din urmă la un compromis și la micșorarea din intensitate a acestei probleme istorice și lingvistice. Însă cea mai mare izbucnire și eveniment tragic indiferent de cauzele acestuia, ca rezultat al unei crize sociale și politice îndelungate, au fost evenimentele din 7 Aprilie, 2009, care au zguduit nu numai societatea moldovenească, dar și cea din întreaga Europă. De fapt, acest eveniment poate fi calificat, din punct de vedere sinergetic, ca eveniment cu cea mai mare rezonanță socială de la căpătarea independenței de către Republica Moldova. Anume această criză îndelungată a dus la transformarea politică și instaurarea regimului multipartidist în Republica Moldova. De asemenea, o asemenea criză a determinat opinia publică de a vota o nouă elită politică care se află la guvernare la momentul de față.

Deși, criza constituțională rămîne o restanță a sistemului politic din Republica Moldova, această criză va contribui simțitor și la soluționarea acestei situații, precum și la crearea unei stabilități în acest sens. Este cert faptul că dacă se face o schimbare de constituție pentru schimbarea regimului parlamentar în cel semiparlamentar/semiprezidențial, apare posibilitatea de a ne confrunta cu alte crize constituționale comparativ cu cele din anii ’90 , sau asemănătoare cu cele care au loc în România sau Ucraina cînd apar conflicte între organul executiv, parlament și președinte. Însă, este mai benefic pentru o societate aflată în dezvoltare de a se confrunta cu crizei politice mai mici, dar mai frecvente, decît cu crize politice mai pronunțate și mai îndelungate. Realitatea de a avea situații de crize mai mici în intensitate, dar mai frecvente, este mai potrivită spiritului natural al societății care este autoorganizarea continuă, decît a ne plasa în albia unor crize de durată cu o stare haotică profundă. De asemenea, o asemenea stare ar corespunde mai mult cu echilibrul dinamic care este mai de dorit în societate.

Cu o astfel de retrospectivă a situației politice și sociale din Republica Moldova prin prisma sinergetică am putea enumera mai multe recomandări decidenților și comunităților științifice în transformarea societății noastre spre o albie a unei echilibru dinamic și cu o ordine socială de rang mai înalt. Trebuie de menționat însă faptul că transformarea societății nu are loc datorită unor reforme sau idei de excepție, însă se impune necesitatea de a se lua în considerație tendința spre autoorganizare continuă a oricărei societăți [2]. De asemenea, atunci cînd se întreprinde o reformă trebuie de luat în considerație care va fi următorul atractor/atractori spre care va tinde sistemul cu scopul de a nu permite alunecarea spre un atractor haotic și bizar a sistemului politic din Republica Moldova. Ca și exemplu, servește reforma constituțională din 2000, care a transformat sistemul politic să funcționeze într-un regim parlamentar încît pentru alegerea președintelui țării este necesar un număr de voturi de 3/5 din numărul deputaților aleși [3]. Această stare de fapt a direcționat sistemul politic spre un blocaj, sau în termeni sinergetici, spre un atractor haotic.

Un alt factor important ce trebuie să fie luat în considerație de către decidenții politici și autoritățile publice este crearea în societatea noastră a tuturor posibilităților de informare pentru populației precum și actorilor politici. Anume politizarea mijloacelor în masă și administrative este în stare doar pe un termen scurt să servească anumite interese politice sau de clan, însă în cele din urmă neapărat vor avea un efect advers atît pentru subiecții cu asemenea interese, precum și pentru societate. În acest sens, legislația care reglementează activitatea mijloacelor de informare în masă trebuie să corespundă normelor democratice care să nu admită blocarea informării sau a dezinformării populației. Cu referință la cercetătorului spaniol E. Curras precum că informația este al patrulea element vital în ce privește cultura umană [4], putem afirma că informarea inadecvată a populației din Republica Moldova este elementul care contribuie semnificativ la orice criză socială. De aceea, orice pas pe care-l fac autoritățile publice trebuie să fie o sinergie între reformare și informarea populației și a tuturor actorilor sociali care vor avea de aplicat în practica de zi cu zi efectele acestor reformări. Altfel, efectele oricărei reforme vor  fi nesemnificative.

În aspect practic ce ține de elaborarea și implementarea politicilor de către guvernanți, este necesară garantarea la scara largă respectarea și garantarea tuturor drepturilor cetățenilor. În acest sens libertatea atît de exprimare, cît și de informare este vitală pentru orice subiect social, precum și pentru întreg sistem politic sau economic. Astfel de politici concrete ar duce la creșterea încrederii populației care este primul pas spre a consolida conștiința și cultura politică din republică, elementul determinant al oricărui sistem politic.

În ce privește modul de administrare și conducere în soluționarea problemelor și a crizelor sociale este necesară implementarea continuă a tehnologiilor și inovațiilor în orice sferă de activitate socială. În acest caz un rol sporit îl poate avea nu numai comunitățile științifice statale, dar și orice reprezentant al societății civile, care este mediul de autoorganizare continuă a sistemului politic. De fapt, în albia societății civile sunt întreprinse cele mai multe inovații și implementări de tehnologii într-un mod mult mai de succes decît în cadrul autorităților publice. De aceea, un organ consultativ permanent este strict necesar oricărei administrații publice, pentru a spori transferul de tehnologii organizaționale, precum și de a reduce entropia în procesul de luare a deciziilor de către autoritățile publice. În acest sens, salutăm inițiativa noului guvern de a crea Consiliul Național de Participare care oferă în mod deschis posibilitatea de participare a tuturor reprezentaților societății civile în mai multe consultări sub auspiciile Prim Ministrului legate de mai multe politici regionale, sectoriale sau naționale [5].

În ce privește aspectul extern al poziției și a interesului național al Republicii Moldova, se creează impresia că aderarea la Uniunea Europeană ar fi cel mai reușit exemplu, pe motiv ca ar reduce entropia în sistemul politic al Republicii Moldova, precum și ar contribui la un transfer tehnologic și inovațional de proporții. De asemenea, o eventuală aderare ar contribui la dispariția și scăderea interesului de a continua disputa îndelungată ce ține de identitatea istorică și lingvistică. Însă atît societatea moldavă, cît și guvernații noștri trebuia să ia în calcul care ar fi atractorii neprielnici pentru sistemul social și politic din Republica Moldova după aderare la UE. Cu această probabilitate, este necesar de a stabili un concept al politicii externe clar în ce privește aderarea la UE pentru a selecta o variantă din două alternative care pot fi depistate în ultima vreme: 1) aderarea la UE ca membru asociat; 2) aprofundarea relațiilor cu UE fără calitate de membru și întărirea statalității Republicii Moldova prin relații diplomatice și politice strînse atît cu Occidentul cît și cu Europa de Est. Cea de-a două variată de evoluție ar putea evita atractorul ce ar consta în a ne fi impusă de către UE anumite modele care nu ar fi propice pentru contextul economic și cultural al Republicii Moldova. De aceea, se necesită o analiză profundă a tuturor atractorilor care ar putea sta în calea sistemului politic din Republica Moldova pentru a formula o doctrină de politică externă clară și acceptată de majoritate pentru a nu merge împotriva principiul de autoorganizare a sistemului politic și social din Republica Moldova.

Note:

  1. Luhmann N. Soziale Systeme: Grundriß einer allgemeinen Theorie. Frankfurt am Main: Suhrkamp, 1988, p. 11.
  2. Chistrugă I. Problema apariţiei şi dezvoltării societăţii civile (Aspectul filosofico-politic). Autoreferat al tezei de doctor în politologie. Chişinău, 1997, p. 7.
  3. Legea cu privire la modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova nr. 1115 din 05.07.00.  Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 088 din 29.07.2000.
  4. Curras E. Information as the fourth vital element and its influence on the culture of people. //Journal of Information Science. 1987, v. 13, Nr3, pp. 149-157.
  5. Anunț de selcetarea a membrilor Consiliului Național pentru Participare [online]. http://gov.md/ (citat 19.11.2009).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: