Posted by: Igor Prisac | September 28, 2007

Problema bunăstării sociale în Republica Moldova ca o problemă de micronivel

Odată cu tranziţia la economia de piaţă şi reformarea sistemului ei politic, economic şi social, Republica Moldova a fost pusă în faţă unor sarcini imperative de a realiza un şir de transformări la macro- şi micronivel. Prin macronivel avem în vedere reformarea instituţiilor politice democratice şi a instituţiilor economiei de piaţă, precum şi sistemul politico-economic în general. Prin micronivel ne referim la membrii societăţii civile, varietatea grupurilor şi a membrilor societăţii noastre, diferite categorii de întreprinzătorii şi muncitori, situaţia social-economică particulară a cetăţenilor, etc.

Făcînd referinţă la analiza sistemică, niciodată nu putem să punem prioritate pe importanţa nivelului micro- sau a celui macro-, ci logic este că ele conlucrează şi se determină reciproc fiind în situaţia de interdependenţă continuă. Acest adevăr nu ne spune altceva decît dacă dorim să obţinem ceva la micronivel trebuie să asigurăm condiţiile macro-. Dacă dorim să obţinem rezultate la macronivel necesită de asigurat buna funcţionare şi consolidare a micronivelului, adică este vorba despre principiul sinergetic cînd „două mîini se desenează una pe alta”[1]. Un dezechilibru între aceste nivele sistemice, duce la o criză a întregului sistem social, politic sau economic.

Acest dezechilibru, de rînd cu alte probleme şi crize social-economice, a avut loc în primul deceniu de independenţă a Republicii Moldova, cînd se făceau reforme doar la macronivel, atrăgîndu-se o atenţie nesemnificativă nivelului micro-social şi microeconomic. Astfel situaţia social-economică în majoritatea localităţilor din Republică este pînă în prezent deplorabilă, peste 300 000 de cetăţeni au emigrat peste hotarele ţării şi majoritatea tinerilor rămaşi abia aşteaptă de a emigra şi ei peste hotare. Condiţiile de trai sunt net inferioare în comparaţie cu cele din Vest sau Europa Centrală, ceea ce explică că bunăstarea în Republica Moldova este de compătimit.

Programul de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 “Modernizarea ţării – bunăstarea poporului”[2] are o importanţă semnificativă pentru ridicarea bunăstării din Republica Moldova, însă este mai mult o abordare macroeconomică. În sensul economic, este nevoie de o abordare şi stabilire de programe regionale şi locale care ar facilita, asista şi promova întreprinzătorul la cel mai înalt nivel, care, de fapt, este motorul unei economii durabile[3]. Guvernul trebuie să întreprindă măsuri concrete de a facilita administrația publică locale, precum şi de a susţine variate ONG-uri care ar fi în stare să de-a o asistenţă, consultanţă şi stabilire de contacte pentru întreprinzătorii Republicii Moldova. De fapt, nu atragerea investiţiilor externe trebuie să fie scopul principal, ci mai important este de a sprijini şi de a încuraja forţele întreprinzătoare autohtone.

De asemenea, sistemul administrativ de raioane, care este un sistem administrativ vechi şi centralizat, nu va permite nici odată de a actualiza şi soluţiona anumite probleme social-economice într-o aşa măsură cum ar putea să o facă autonomia publică locală sau regională. O încercare în acest sens s-a făcut prin crearea Ministerul Administrației Publice Locale şi împărţirea republicii în 5 zone adminstrative de dezvoltare[4]. Este o încercare pozitivă de a pătrunde în soluţionarea problemei la un nivel micro-administrativ. Însă odată cu aceasta, s-a creat un sistem administrativ dublu care facilitează majorarea resurselor şi a cheltuielilor în atingerea aceluiaşi scop, în loc să fie anulat sistemul de raioane şi să ne concentrăm la cel al autonomie locale şi regionale.

Vorbind despre localităţile Republicii Moldova, realitatea ne arată că în cele 60 de oraşe ale Republicii Moldova bunăstarea socială şi infrastructura este cît de cît acceptabilă, pe cînd în cele 1575[5] de sate şi localităţi din componenţa satelor nu există nici-o speranţă pentru un trai decent şi agreabil. Problema este că în oraşele republicii concentrarea de capital este net superioară faţă de cea rurală, ceea ce constituie un proces natural şi care nu poate fi stopat. Însă problema situaţiei social-economice a celor 1575 de localităţi este o problemă de micronivel. Prin aceasta înţeleg lipsa de autonomie financiară, administrativă şi economică care ar genera la o scară mai largă actualizarea problemelor locale şi regionale şi ar da naştere la iniţiativă. Iniţiativa împreună cu autonomia adminstrativă şi economică, precum şi conlucrarea acestora dau naştere la atingerea unui scop şi la soluţionarea problemelor social-economice.

În acest sens al abordării micro-, trebuie de luat în consideraţie rolul ONG-urilor care sunt cointeresate în dezvoltarea a variate zone ale ţării, care promovează ideile şi iniţiativa. Aici cooperarea Guvernului cu aceste ONR-uri este indispensabilă şi de o importanţă majoră, deoarece acestea sunt nişte catalizatori de dezvoltare la micronivel care dau efecte la macronivel.

Deci, bunăstarea social-economică este mai întîi percepută real numai la micronivel, ceea ce impune ca macronivelul, adică conducerea centrală, cu toate resursele sale financiare şi informaţionale, să se orienteze la starea socială de micro- nivel pentru a putea face faţă celui macro-. Însă problema constă în aceea că organele centrale de conducere prin programele sale nu poate să realizeze buna funcționare a interdependenței dintre aceste nivele, concentrîndu-se mai mult la cel macro- decît la cel micro-. Astfel, se neglijează o lege naturală a sistemelor, în general, şi orice tentativă de a schimba lucrurile în ce priveşte bunăstarea social-economică nu se bucură de succes.

(Discurs la conferinţa ştiinţifică în cadrul Academiei de Ştiinţe din Moldova cu genericul „Dezvoltarea umană în condiţiile formării relaţiilor de piaţă”, 15 mai 2007, Chişinău )

Literatura:

[1] Хакен Г. Тайны природы. Синергетика: наука о взаимодействии (Hermann Haken. Erfolgsgeheimnisse der Natur. Synergetik: Die Lehre vom Zusammenwirken). Москва 2003. p. 23

[2] Parametrii indicatorilor macroeconomici pentru anii 2006-2008 ajustaţi la prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 “Modernizarea ţării – bunăstarea poporului” (actualizaţi în august 2005). http://www.mec.md/Files/0/2005.doc

[3] Neuhaus N. Valorile democraţiei creştine. Vol. II. Chişinău. 2004. p. 32-39

[4] Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 28 decembrie 2006 şi publicată în „Monitorul Oficial” din 16 februarie 2007. http://www.mapl.gov.md/uploades/File/Proiect_Lege_DR(1).pdf

[5] Organizarea administrativă a teritoriului Republicii Moldova la 1 ianuarie 2006. http://www.statistica.md/statistics/dat/911/ro/Date_geografice_RM_2006_ro.htm


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: